In ultima vreme m-am tot intrebat, daca e mai bine sa ai o viata plina de adrenalina, agitata, confuza, fara sa stii ceva sigur pe ziua de maine... sau una calma, poate un pic monotona, care sa evolueze lent, la randul ei cu emotii si trairi intense rarefiate in timp?
Ce preferam de fapt? In afara de faptul ca in general toti cei care au unul din aceste doua stiluri de viata il prefera pe celalalt?(In fine, marea majoritate, ca sa nu generalizez
Exista ceva mai rau decat sa te culci cu certitudinea ca te vei trezi a doua zi si viata ta se scurge aproximativ la fel, cu mici variatii insignifiante?(dadadadada, exprimarea lasa de dorit...
Nu intelegeti gresit, nu-i vorba de prudenta vs. spontaneitate... Oricat ne batem noi cu pumnul in piept, sunt destul de putine lucruri in viata pe care le putem controla... In general, toate astea ies la iveala cand incerci sa te schimbi... Cand viata parca vrea sa te testeze... poti sau nu? Vrei cu adevarat? Daca incerci sa fii fericit, pur si simplu, sa cauti un motiv de fericire in orice, e incredibil cate lucruri se intampla ca sa te tina in loc... Nu ca nu ar fi mai usor sa fii trist decat fericit...
Si totusi, cand treci peste toate astea si ajungi unde ti-ai propus...? Ce faci? Te plafonezi sau te arunci spre o noua provocare? Si daca nu reusesti? Mi se pare ca e asa frumos sa spui ca viata e cum ti-o faci... dar atata de ireal. Mai ales in lumea in care traim...
Hai ca ma opresc aici... Devine prea melancolic. Si nu are rost.


No comments:
Post a Comment